ȋṭi voi expune pǎrerea mea despre greșealǎ ca formǎ
de evoluṭie.
Ȋncǎ din vremea copilǎriei mi s-a indus cǎ a greși are
consecinṭe tragice, precum: pedepse, reacṭii adverse ale celor
din jur ( mǎ refer la certurile pe care mi le proporṭionau
pǎrinṭii, profesorii, etc.), ore ȋntregi de moralǎ ( teoria
chibritului bǎnuiesc cǎ era la modǎ

, ȋn fine toṭi cei care aveau sau ȋși ȋnsușeau o anumitǎ
autoritate asupra-mi, ȋmi transmiteau prin al lor comportament cǎ
a greși este un lucru negativ.
Dar experienṭa pe care mi-a oferit-o viaṭa, mi-a demonstrat
cǎ a greși este un lucru firesc; face parte din fluxul natural al
omenirii, oricât m-aș chinui eu sǎ nu fac greșeli, tot ,,aș
cǎlca pe bec”, deci prima lectie de viaṭǎ:
greșeala
este inevitabilǎ,
dar trebuie asumatǎ,
deoarece toatǎ viaṭa vom greși. Și tot strǎbǎtând așa eu
drumul acesta numit viaṭǎ, am descoperit cǎ
greșeala
poate fi transformatǎ ȋntr-un avantaj și privitǎ ca pe o formǎ
de evoluṭie. Sǎ nu uitǎm cǎ toate deciziile sunt
compuse din avantaje și dezavantaje ( din erori și nimereli

).
Ȋn urma investigaṭiilor realizate de
Lisa Blackwell
și
Kali H. Trzesniewski (fiind ambii psihologi)
care s-au desfǎșurat ȋn Statele Unite la ȋnceputurile anului
2007; au fǎcut public un studiu despre cum reacṭioneazǎ
persoanele ȋn contact cu erorile.
Și uite așa s-a ajuns la concluzia cǎ ai douǎ tipuri
de persoane :* cele care ȋși pierd ȋncrederea
ȋn sine, dacǎ fac erori, deoarece acestea atribuie erorii o lipsǎ
de abilitate și evitǎ noi provocǎri, fiindcǎ nu sunt dispuse sǎ
ȋși asume riscurile de a greși.* și acele
persoane care cred cǎ erorile le oferǎ oportunitǎṭi noi,
dorindu-și sǎ ȋnveṭe cât mai multe și asumându-și riscul
greșelilor, iar ca și trǎsǎtura comunǎ acestea din urmǎ au
convingerea cǎ, dacǎ muncesc mai mult, obṭin mai mult.
Draga mea din care grup vrei sǎ faci parte ?
Ai sǎ te ȋntrebi bǎnuiesc eu :
Cum poṭi transforma o
greșeala ȋntr-un avantaj ?
Iar eu ȋṭi voi rǎspunde :
1. Cel mai important este sǎ ȋṭi dai seama
cǎ ai greșit

. Dupǎ sǎ știi sǎ rǎspunzi la ȋntrebǎrile : Ce, Unde și Cum
ai greșit?
2. Un mare avantaj este cǎ, odatǎ ce ai trecut
de prima etapǎ, ai sǎ știi ce nu trebuie sǎ faci ȋn viitor. Ȋn
acest mod (adicǎ greșind

) minimizezi procentajul de erori posibile.
3. Ȋn momentul ȋn care ȋṭi dai seama cǎ
greșești, pur și simplu te oprești din activitatea cu pricina și
realizezi cǎ trebuie sǎ faci schimbǎri.
4. Ȋṭi rǎspunzi frumușel la ȋntrebǎrile
din etapa 1. ȋṭi refaci strategia

.
5. Și uite așa urmând acești pași, refǎcând
strategia de fiecare datǎ când greșești te vei șlefui, gǎsind
drumul corect.
Umila mea pǎrere este, cǎ trebuie sǎ te observi pe
tine ȋnsǎṭi și sǎ ȋncerci sǎ te cunoști cât mai bine,
conștientizând cauza reacṭiilor tale.
Carlos Travis, profesoara de psihologie a
Universitǎṭii din California și
Elliot Aronson,
profesor de psihologie ȋn diverse Universitǎṭi ale Statelor
Unite au dedicat ani din viaṭa lor pentru a studia
mecanismul de autojustificare umanǎ
.
Dupǎ observaṭiile de rigoare aceștia au ajuns la concluzia cǎ
:
acest mecanism permite persoanelor sǎ se autoconvingǎ pe
ele ȋnsele, de faptul cǎ au fǎcut tot ce au putut, și cǎ la
momentul respectiv era cea mai bunǎ alegere, și au mai dedus ei:
cǎ acest mecanism este ca o frânǎ ȋn a-ṭi recunoaște erorile,
ȋn a le asuma, și evident, ȋn a cǎuta soluṭii pentru
remedierea acestora. Mai pe limba mea, autojustificarea
potenṭeazǎ creativitatea ȋn a gǎsi scuza perfectǎ !
Sper cǎ acest articol sǎ ȋṭi cǎlǎuzeascǎ drumul
spre succes!
- See more at:
http://femeieactuala.ro/wp/afla-aici-cum-po%E1%B9%ADi-transforma-greseala-%C8%8Bntr-o-forma-de-evolu%E1%B9%ADie/#sthash.kT6WPyca.dpuf